Cât ia și cât oferă armata mediului?

Starea mediul înconjurător este tot mai mult în atenția omului. De fapt, alarma s-a dat încă în 1972, când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a instituit Ziua Mondială a Mediului (5 iunie) prin conferința „Ecologia Umană”. De atunci, mii de proiecte s-au desfășurat pe întreg globul pământesc cu scop de a micșora gradul de poluare a mediului.

           Armata ca parte a societății, prin activitatea sa, are impactul său specific asupra mediului atât ca poluant, cât și ca protector al mediului înconjurător.

Armata contaminează mediul

          Activitatea militară reprezintă un factor de risc ecologic în mai multe moduri directe.

  • Poluarea aerului, a pământului și a apei pe timp de pace. Iată doar câteva exemple: – – -Statisticile globale privind consumul de energie și materiale ale militarismului arată că aproximativ un sfert (42 de milioane de tone pe an) din combustibilul de pe glob este folosit de forțele armate. -În 1989, terenul Jefferson Proving Grounds al armatei americane din Indiana a fost închis deoarece a fost poluat cu peste 6,9 milioane de bombe și cochilii îngropate. Curățarea este considerată prea periculoasă și prohibitivă. –– –Lacul Karachay din Rusia centrală a devenit atât de poluat cu deșeuri radioactive, încât plimbarea timp o oră lângă malul acestuia ar fi letală. – –- – -Canada are unul dintre cele mai extinse spații de aer din lume în scopuri militare. Peste 100.000 de kilometri pătrați sunt atribuite bazei aeriene Goose Bay din Labrador.
  • Efectele imediate și pe termen lung ale conflictelor armate. Omenirea a cunoscut 2 războaie mondiale, peste 20 de războaie europene, aproape 30 de conflicte în Asia și lista se completează, cuprinzând întreg mapamondul. Nici unul dintre acestea nu a trecut fără consecințe, implicit asupra mediului. Bunăoară,  în urma războaielor între 1945 și 1982 Vietnamul a pierdut peste 80% din spațiul său forestier original. Moldova și astăzi ”culege” obiecte explozive, rămase în sol în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, afectând agricultura și mai ales, punând în pericol vieți omenești. Potrivit şefului Serviciului Geniu, locotenent colonel Adrian Efros,  până în prezent au fost descoperite și neutralizate cca 9600 de obiecte explozive pe teritoriul țării.
  • Dezvoltarea și producția de arme nucleare. Comparativ cu efectele armelor convenţionale, efectele armelor neconvenţionale (biologice, chimice, bacteriologice, nucleare) sunt mai grave, mai întinse şi mai durabile. Cel mai răsunător caz, chiar și după 70 de ani, rămâne a fi explozia nucleară din Hiroshima și Nagasaki. Unele rapoarte afirmă că numărul victimelor a variat între 129.000 şi 240.000, iar urme ale dezastrului atomic se mai păstrează,chiar dacă orașele au fost reconstruite.  Un alt studiu arată că în timpul Războiului Rece forțele armate ale Statelor Unite și ale sovieticilor au produs cantități enorme de deșeuri periculoase. Ca urmare a accidentelor navale există cel puțin 50 de focoase nucleare și 11 reactoare nucleare, ce pătrund în ocean.

          Nu sunt prima și nici ultima, care va accentua că războaiele cel mai puțin se preocupă de ecologie, la fel ca și industria militară, în general. Armata Națională a Republicii Moldova este una mică, nu produce nici un fel de armament și nu are ca scop atacarea vreunui teritoriu, respectiv aportul asupra poluării mediului este unul comparabil cu celelalte structuri ale țării. Mai mult, instituția militară s-a implicat și continuă să ia parte la proiecte de protecție a mediului.

          Armata Națională – protector al mediului moldovenesc

          Să pornim de la concepte. Conform art. 13 (1) a Legii nr. 345 din  25.07.2003 cu privire la Apărarea Naţională Forţele destinate apărării naţionale desfăşoară activităţi de pregătire specifice, în limitele spaţiului naţional terestru, aerian şi fluvial, cu  respectarea  normelor de protecţie a mediului. Completează idea și Strategia Securităţii Naţionale, ce menționează că Republica Moldova îşi îndreaptă eforturile … pentru protecţia cuvenită a mediului şi.. Se vor întreprinde măsuri pentru… reducerea şi eliminarea impactului substanţelor chimice toxice asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei…

          Ei bine, aceste finalități sunt atinse implicit cu contribuția Armatei Naționale, care de-a lungul timpul a implementat proiecte ecologice importante cum ar fi distrugerea pesticidelor şi produselor chimice. Începând cu 2003 au fost adunate 1 269 de tone de substanțe chimice și distruse termic la uzina SARPI Dabrowa Gornicza din Polonia. Proiectul NATO în valoare de 2,2 milioane de euro s-a încheiat în iunie anul trecut.

          Anterior, prin programul Alianţei „Ştiinţă pentru pace şi securitate”, în Moldova au fost nimicite circa 300 de tone de melanj, un component foarte toxic, folosit drept combustibil pentru rachete; lichidate aproximativ 14 mii de mine antipersonal şi 12 mii de focoase pentru acestea, interzise prin convenţie internaţională.

          În prezent se discută crearea unui laborator mobil, ce ar oferi posibilitatea de monitorizare a focarelor de Antrax de pe teritoriul țării.

          Tot la compartimentul protecție a mediului includem activitățile de sădire a copacilor, de salubrizare a râurilor și a localităților din preajma unităților militare. Bunăoară, militarii au sădit mii de arbori și pentru că la fiecare om revin 61 de copaci, înseamnă că armata a contribuit la salvarea a sute de vieți omenești.

          Nu vom face o contabilizare a tuturor acțiunilor de acest fel, cert e că militarii sunt actori importanți în protecția mediului și respectă mereu îndemnul lui Rosalie Bertell, accentuat în cartea sa Planeta Pământ – ultima armă a războiului: ”Relația cu pământul să fie mereu de cooperare, nu una de dominare, pentru că este în cele din urmă darul vieții pe care îl transmitem copiilor noștri și generațiilor care trebuie urmate „. 

Iunie 2019

3 gânduri

Lasă un răspuns la marianarosca111 Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s