Cine vrea sănătate să se împrietenească cu mișcarea, preferabil una ghidată de un kinetoterapeut. Spre norocul militarilor și angajaților civili din Armata Națională acest serviciu medical le este oferit începând din 2013 de Centrul Consultativ Diagnostic.
Ce înțelegem, de fapt, prin kinetoterapie? Dicționarul ne sugerează că acest cuvânt combinat provine din greacă: kinetos „mobil” și therapeia „tratament”, altfel spus terapia prin mișcare. Rog a nu se confunda cum fitness-ul, grație căruia slăbim sau facem forme, ci să înțelegem că e vorba de o ramură încă tânără, ce contribuie semnificativ la recuperarea şi menţinerea capacităţii funcţionale a corpului uman, explică kinetoterapeutul Irma Melniciuc.
Cum anume se face utilă această știință, sărbătorită pe 8 septembrie ca Ziua mondiala a terapiei fizice, implicit pe segment militare, detaliem în continuare:
– Această terapie poate fi aplicată pentru orice parte a corpului accidentată sau bolnavă, implicit pentru cap?
– Kinetoterapia se indică în cele mai diverse cazuri: de la o simplă migrenă şi până la o intervenţie chirurgicală la nivel de encefal. Puțini ştiu că noi lucrăm şi în secţiile de reanimare. Pacientul fie este imobil, fie este în comă noi, noi lucrăm cu el, începând cu postularea, adică schimbăm atent graduat poziţia pacientului timp de câteva secunde sau minute pentru a preveni apariţia pneumoniei – suntem cu un ochi pe monitor, să vedem cum reacționează pulsul, iar cu celălalt ochi lucrăm…
– Terapia dată rezolvă și bolile cronice și cât de mult?
– Bolile cronice, de obicei, duc la apariţia multiplilor deficienţe fizice şi/sau psihice, de aceea rolul kinetoterapiei în cazul dat este reabilitarea funcţională şi readaptarea socio-profesională a persoanei. Lucrând conştient până la limita durerii, exerciţiile vor ameliora simptomatica şi pacientul va simţi o uşurare psiho-emoţională. Evident că totul depinde de diagnoză, vârstă, sex şi de alte boli pe care le are pacientul. Analizate toate împreună avem cheia spre un rezultat bun.
– Cât de dureroasă e această metodă?
-Suportabilă. E o durere, pe care pacientul o va simţi în timpul şedinţei de kinetoterapie ca urmare a unei întinderi musculare, în cazul în care avem o fractură de cot şi nu numai. Dacă să luăm ca exemplu scolioza, atunci programul de exerciții nu este dureros, ci, din contra, te scapă de durerea de spate. În general, nu putem afirma că kinetoterapia presupune durere, mult depinde de diagnosticul stabilit de medic.
– Din experiența de până acum, ne spuneți cu ce afecțiuni se adresează, de regulă, militarii la cabinetul dvs?
– Durerea lombară este la ordinea zilei. Timp de 4 ani de când activez în cadrul Policlinicii Militare am observat că majoritatea militarilor, care trec brusc de la activităţile din teren la munca de birou, maxim într-un an ajung cu durerii lombare.
– Programul de recuperare e unul individual, probabil. Care e perioada minimă de revenire la normal?
– Programele de recuperare pot fii individuale şi în grup. Sigur, mai efectiv este lucrul individual. Cât despre perioada de revenire la normal depinde de gravitatea bolii, de anamneza pacientului şi de voinţa acestuia. Bunăoară, în cazul unei entorse intr-o lună jumătate poate fii tratată, iar în cazul ictusului va fi nevoie chiar şi de un an de recuperare şi şanse sunt ca persoana să rămână cu sechele tot restul vieţii.
– E suficientă aplicarea kinetoterapiei pentru recuperare sau neapărat se cere și altă metodă, cum ar fi masajul, fizioterapie?..
– Pentru un rezultat mai bun în cadrul programului se aplică adițional masajul şi fizioterapia, fiecare având rolul său. Curentul electric are ca scop de a stimula contracţia unui muşchi şi de asemenea pentru efectele anti-durere, căldura este folosită pentru a influenţa circulaţia, iar masajul scade contractura musculară.
– Tratamentul kinetoterapeutic poate fi eficient și înafara inventarului sportiv?
– Organismul uman în sine este un inventar pe care noi kinetoterapeuţii îl valorificăm în timpul şedinţei de recuperare. Un program de kinetoterapie se bazează nu doar pe un inventar sportiv, dar pe baza unor tehnici şi metode.
– Cum reacționează pacienții față de această metodă?
– Majoritatea sunt sceptici, nu sunt încrezători şi nu pot sa-şi imagineze cum nişte exerciţii fizice îi vor putea ajuta să scape de durere sau să-şi recupereze piciorul după luxaţie, de exemplu. Astfel, se oferă explicații despre impactul pe care îl are exerciţiul fizic terapeutic asupra organismului uman.
– Cât de disciplinați și ascultători sunt ei?
– Cele mai disciplinate sunt doamnele, ele ascultă şi înțeleg că este nevoie de răbdare. Dar sunt şi cazuri când după câteva zile de proceduri persoana simte că-i mai bine şi începe să se forţeze prin activităţii fizice, chiar dacă a fost prevenită să se abțină şi ca rezultat avem acutizarea stării şi practic o luăm de la zero cu procesul de recuperare.
– Care sunt așteptările dvs ca medic kinetoterapeut față de pacienți?
– Mai degrabă am aşteptări de la mine ca specialist, daca îmi fac munca la nivel şi pacientul vede, simte atunci el colaborează cu mine şi rezultatul tratamentului este cel dorit, iar dacă ceva nu se potrivește nici nu are rost să sper că pacientul să fie receptiv la indicaţiile mele.
În concluzie, cazurile nefericite ca traume, intervenţii chirurgicale, accidente, probleme cardiologice și multe altele pot fi lăsate să ne distrugă organismul sau putem alege recuperarea lui apelând la medicul de specialitate. Anume el va decide de necesitatea şedinţelor de kinetoterapie. Important să conștientizăm că complexul de exerciții fizice trebuie monitorizat, deci nu e loc pentru iniţiative necugetate, ce pot duce la agravarea situației, conchide Irma Melniciuc, medicul care nu împarte și nu favorizează pacienții în funcție de grad, poziție socială, studii etc. Prioritate are doar sănătatea celui, care i-a pășit pragul cabinetului.
Septembrie 2020
Un interviu la tema cu un alt kinetoterapeut, fost angajat al CCD, urmariti aici: https://www.youtube.com/watch?v=OjERqtbVDNg
Alte articole despre sanatate:
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/12/03/in-armata-cu-dizabilitati/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/04/03/militarii-in-razboi-cu-covid-19/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/05/21/ajutati-sa-ajute/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/07/02/suflet-de-covid/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/05/30/eroi-ai-sanatatii-comunitare/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/04/29/in-blugi-impotriva-violentei-sexuale/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/03/13/somn-linistit-de-militari-pazit/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/02/04/cancerul-nu-ocoleste-armata/
Arma-ta DV 
4 gânduri