Ziua de 29 noiembrie e dedicată celei mai de valoare hârtii din țară – Leul moldovenesc. Îl folosim zilnic din 1993, dar cât de des am privit imaginile de pe dosul bancnotei? Ne-am întrebat vreodată despre semnificația acestor imagini? Ei bine, recent mi-am pus această întrebare și am căutat legătura dintre ele și personalitățile sau evenimente militare din trecut. Ghid virtual ne va fi în continuare doctor în științe istorice Sergiu Bacalov, cercetător științific în cadrul Centrului de istorie și cultură militară.
Evidenta legătură, prezentă pe toate bancnotele, o face Ștefan cel Mare, despre meritele căruia putem vorbi ore în șir. Țin totuși să amintesc doar câteva: domnitorul a reușit să mobilizeze un număr mare de militari ai Moldovei (40 000 de ostaşi), a dezvoltat capacităţile combative ale ostaşilor, creând o imagine internațională că moldovenii sunt oameni foarte războinici. Dânsul a ajuns faimos pentru tactica de succes a „pământului pârjolit”, pentru felul în care opera cu cavaleria şi infanteria în regiuni dificile din punct de vedere al condiţiilor naturale (munţi, păduri), pentru sistemul de apărare bine construit de-a lungul graniţelor ș.a.
Un alt element militar, văzut pe versoul celor nouă bancnote, este imaginea stilizată a Columnei lui Traian. Datorită ei ne amintim de victoria romanilor în războaiele cu dacii, eveniment sărbătorit 135 zile consecutiv şi ce a contribuit la organizarea a noi campanii militare. O parte considerabilă din tezaurul dacic (160 tone de aur şi 300 tone de argint) a fost direcţionată pe plan cultural, una din cele mai sonore lucrări fiind Columna lui Traian. Columna se află în Roma, are de 38 de metri și reflectă scene din cele două războaie ale romanilor cu dacii (anii 101-102 și 105-106).
Printre monedele-hârtie naționale se regăsesc și două cetăți. Bancnota de 20 lei este valorificată de Cetatea Soroca. Fortăreața din lemn și apoi din piatră a fost un stâlp de nădejde al ţării atât în timpul lui Ştefan cel Mare, cât şi ulterior, când a stopat mai multe invazii căzăceşti. De exemplu, în 1587, pârcălabul Pârvu de la Soroca i-a gonit pe cazaci până la Pereiaslavl pe Nipru, învingându-i după o luptă grea.
Cetatea Soroca a servit și intereselor militare turceşti, poloneze şi ruseşti, în războaiele dintre marile puteri ale vremii. Mai mult, fortificația pentru anumite perioade de timp, a devenit loc din care se lovea direct în moldoveni. De exemplu, în anii 1685-1699, când cetatea Soroca s-a aflat în mâinile polonezilor, ostaşii garnizoanei au prădat toate ţinuturile moldoveneşti învecinate.
Cea de-a doua bancnotă, în valoare de 100 lei, evidențiază Cetatea Tighina, care la fel a avut o soartă instabilă: când în stăpânirea băștinașilor, când a străinilor. De exemplu, în timpul domniilor lui Alexandru Cornea, Ioan vodă cel Cumplit, Aron vodă acesta era un loc de confruntări moldo-otomane.
În secolul al XVII-lea, cetatea Tighina a avut două rânduri de ziduri. În citadela interioară, dotată cu poartă de fier cu deschidere spre răsărit, se aflau o sută de locuinţe ale ostaşilor, toate acoperite cu şindrilă. Cetatea exterioară era mai mare şi ajungea până pe malul Nistrului, având o poartă de fier, cu deschidere spre sud, spre oraş. Acolo se aflau 300 de locuinţe ale ienicerilor, tunarilor şi ale altor militari turci.
După mai multe războaie cu polonezii, turcii și tătarii, prin 1812 fortăreața își pierde importanţa militară.
In engleza: https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/11/29/moldovan-military-money/
Noiembrie 2019
Alte articole despre istorie
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/12/12/chisinaul-militar/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/09/27/e-loc-si-de-turism-militar/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/08/31/expresii-cu-origini-militare/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2020/06/16/artileria-de-alta-data-in-carte-unica-pastrata/
https://dragostinavicol.wordpress.com/2019/05/18/chemarea-trecutului/
Alte articole despre bani:
https://dragostinavicol.org/2020/12/30/banul-voda-si-supusii-in-uniforma-militara/
Arma-ta DV 
6 gânduri