Natura ca părtaș al luptătorilor

Până nu demult Moldova era pentru mine o țintă turistică, pe care să o explorez pas cu pas de la Nord la Sud și de la Vest la Est. Încă nu am apucat să ating o finalitate mulțumitoare și simt, cum în virtutea noilor circumstanțe, s-a schimbat deja obiectivul.

Războiul din Ucraina m-a provocat să analizez pământul nostru din perspectiva securității. Acum caut să înțeleg mai bine relieful natal, care din elementele lui oferă mai multă siguranță, ce lupte și unde se pot desfășura etc. În acest sens, am găsit mai mult decât oportună teza de doctor: „Influența spațiului geografic în desfășurarea operațiunilor militare pe teritoriul Republicii Moldova”, autorul căreia este colonel (r) Iurie Ciubara. Printre rândurile lucrării am desprins mai multe informații utile, chiar dacă este destinată militarilor.

Firul roșu al studiului este că orice bătălie de succes înseamnă a folosi geografia militară ca cel mai de preț aliat. Toate strategiile militare de luptă iau în calcul caracteristicile câmpiilor, pădurilor, podișurilor, dealurilor, văilor, apelor etc. Bunăoară, „Câmpiile favorizează acțiunile ofensive. Ele creează posibilități mari de manevră cu forțe de toate genurile, în special cu blindate; favorizează folosirea armelor de nimicire în masă, cu efecte maxime”. În schimb, apărarea este avantajată de păduri, ce oferă condiții de mascare, adăpostire și rezistență de lungă durată. La fel, și apele, reprezintă „un impediment natural pentru atacator, respectiv apărătorul are posibilitatea să încetinească intensitatea ofensivei sau chiar să o oprească”.

„Regiunile de deal și podiș, precum și cele de câmpie, impun prezența și utilizarea trupelor mecanizate, de tancuri și alte arme.” În mod evident, clima cu variațiile de temperatură, precipitațiile atmosferice și regimul vânturilor, are un cuvânt greu de spus în organizarea și desfășurarea luptelor.

O altă curiozitate, bune de știut, este felul în care poate decurge atacul asupra țării noastre. Autorul tezei a identificat trei direcții operative: direcția operativă Podolică; direcția operativă Central-Ucraineană și direcția operativă Sud-Ucraineană. Altfel spus, inamicul poate pătrunde pe teritoriul țării la nord prin podișul Volâno-Podolic în Ocnița și prin Soroca pentru a cuceri principalele centre politico-militare, inclusiv capitala municipiul Chișinău, respectiv prin Belgorod-Dnestrovsk în Basarabeasca sau Taraclia pentru  a  fracționa zona de Sud.

În opinia proaspătului doctor în științe, Iurie Ciubara, teatrele de operații trebuie împărțite în două zone: de nord și de sud, iar amplasarea forțelor, a unităților militare trebuie înfăptuită în corespundere cu particularitățile geografice și politice ale fiecărei zone.

 Lucrarea a scos în evidență și anumite lacune în domeniul științei militare naționale, precum cercetări militare autohtone limitate. La un moment dat, mă întrebam cât de credibilă poate fi o acțiune sau alta, dacă nu sunt suficiente informații despre un anume teren?.. Cred că, accentuând odată în plus despre necesitatea studiilor științifice complexe și continue, vom urni „carul din loc”. Mai mult, domnul Ciubara recomandă introducerea unui сurs sрeсial de geografie militară în instituțiile de învățământ de specialitate. Or când militarul cunoaște fiecare firicel de iarbă, șansele de apărare a patriei sunt mult mai mari, nu-i așa?

Eu, ca cetățean simplu, îmi doresc cu disperare ca apărarea noastră națională să posede cunoștințe și abilitățile înalte, inclusiv despre natură; să fie echipată corespunzător și să aplice investițiile doar pentru antrenamente și nu în război.

Mai 22