În ospeție la Crăciun

Zilele scurte de decembrie sunt lungi așteptări, iar nopțile – un lanț de vise, în care Crăciunul este momentul cheie. Copiii sunt nerăbdători să vadă cadoul mult dorit, tinerii să se bucure de puțină vacanță, iar bătrânii speră neobosit la o nouă revedere cu cei dragi. Crăciun adună…

Am adunat și noi, lângă un șemineu imaginar, pe Crăciunii armatei, doi dintre care se află în Regimentul Rachete Antiaeriene.

Cel mai tânăr dintre ei e un militar în termen, comandant de grupă, Vasile Crăciun, soldat clasa 2, care după 6 luni de armată, se gândește să păstreze uniforma militară. Încă nu e sigur dacă va semna un contract, dar e cert că testamentul toponimic în care a fost inclus de tatăl său, îi poartă noroc: ”Datorită acestui nume sunt mai ușor de găsit și-mi place această stare. Plus la aceasta, prenumele meu, Vasile, e rar pentru generația mea și mă face special. Am fost numit în cinstea bunelului, pe care nu l-am prins în viață. Prietenii mă numesc Crăciunel.”

Cel de-al doilea, Mihail Crăciun, e funcționar. Prima intersectare cu armata a fost la catedra militară, când a însușit meseria de infanterist. A absolvit cu grad de locotenent, iar în 1992, pe platoul din Coșnița, și-a pus în aplicare toate abilitățile militare în lupta pentru Independență.

Ulterior, a experimentat contabilitate în diferite instituții civile, cu și fără carnet de muncă, iar acum 4 ani a decis că e vremea să se pregătească de pensie. Oferta armatei i-a venit mănușă. Astfel, revine în mediul militar, de această dată în condiții de pace. E contabil în serviciu echipament. În colectiv s-a integrat complet și este apreciat nu numai pentru profesionalism, ci și pentru spiritul de glumă și Urăturile tradiționale, cu care destinde atmosfera de sărbători: ”Numele nu mi-a influențat soarta. E drept că feciorul meu întâmpină dificultăți la scrierea lui într-o limbă străină. Pentru că port numele Crăciun, prietenii mă îndemnă ”să pun 100 de grame”, iar eu mă orientez: dacă e pe stil nou, atunci le zic că mă țin de stilul vechi și invers.” (râde)

Următorul tiz al moșului cu barbă albă activează ca comandant de grupă în Batalionul Transmisiuni. Pasionat de IT, în special de comunicații prin stații radio, soldat clasa 1, Daniel Crăciun, se consideră un norocos: ”Îmi doream nespus de mult să devin militar. Primul pas a fost Garda de Onoare, unde am rămas datorită măștii, ce era obligatorie în pandemie, eu având proteză dentară, inacceptabilă pentru această unitate. În prezent, sunt bucuros de oportunitățile de dezvoltare din țară și de peste hotare. Acestea și altele compensează aspectele mai puțin atractive, cum ar fi salariul.”

Tânărul militar, iubitor de muzică și psihologie, nu se simte nevoia și nici nu este evidențiat prin numele său, poate din motiv că face parte din generația, în care numele Crăciun e o normalitate: ”Bunelul meu, de la care am aflat multe povești despre armată, și-a îndeplinit serviciul militar într-o țară europeană timp de 3 ani. Acolo, da, datorită numelui era identificat rapid din ce neam se trage.”

Ce tradiții de Crăciun aveți?

VC: La aceste sărbători avem bucate tradiționale și neapărat Craciunei, pe care îi ador. Cel mai important că toate rudele, prietenii suntem împreună. De mic îmi place când suntem mulți.

MC: Până la căsătorie Crăciunul îl serbam pe 7 ianuarie. După, în 1991, le-am îndrăgit pe ambele. De fapt, satele de pe malul Prutului mereu au marcat Nașterea Domnului pe 25 decembrie, iar noi revenim treptat la rădăcini.

DC: Petrecem de două ori atât cu familia, cât și cu amicii. Mama ne alintă cu prăjituri, cozonaci și alte gustoșenii. Anume de Crăciun povestim diverse istorii mai mult ca oricând. Când eram mici avem incluse jocuri și alte activități copilărești.

Cel mai frumos, memorabil Crăciun a fost?..

VC: Când a venit mama acasă de Crăciun. S-a întâmplat în 2018, de atunci l-am petrecut fără ea.

MC: Când eram la socri tare îmi mai plăcea să ascult colindătorii. Aveam coșul pregătit cu nuci și mere, totul era sincer și profund. Pe copiii îi învățam colinde. De la tata am învățat Urături vechi. Vreo 4 știu.

DC: A fost demult, când era tatăl meu în viață. Atunci Crăciunul era ideal.

Ce îi scriați lui Moș Crăciun și ce cât timp a durat această magie?

VC: Ca orice copil îi ceream dulciuri, jucării. Am fost și supărat pe el, dar m-am împăcat cu gândul că sunt frumoase și cadourile primite de la el. Ultima scrisoare a fost la 9 ani, am trecut de copilărie, vroiam să fiu mare. Oricum părinții continuau să-mi ofere jucării, pe care le dădeam la alți copii mai mici.

MC: Nu i-am scriam niciodată, nu știa nimeni atunci că trebuie să scrie acestui moș. E o modă mai nouă.

DC: Pe când credeam în Moș Crăciun îi solicitam mașini și soldăței. Într-un an am primit chiar un set întreg de soldăței. Inventam tot felul de jocuri, în care micii luptători trebuiau să fie omniprezenți.

Ați vreodată rolul lui Moș Crăciun?

VC: La școală, pe când avem 15-16 ani și-mi plăcea acest rol. Îmi dregeam vocea, chiar dacă era greu, mergem greoi ca un bătrân și încercam să conving copiii din clasele primare că Moș Crăciun există. Unii mă recunoșteau, iar eu argumentam că a fost moșul adevărat. După 2 ani am predat ștafeta, am plecat la școala profesională.

MC: O dată, prin 1998. Cumnata mi-a dat o căciulă și un halat roșu, dar eram fără încălțăminte. Toți ai casei s-au adresat copiilor cu entuziasm: ”A venit Moș Crăciun!” Dar feciorul meu unde face: ”Mamă, da uită-te că ciorapul are gaură la deget, e tata, nu Moș Crăciun!” Ehehe, am râs cu toții, am scos costumul și am împărțit deja cadourile fără mască. Alte ocazii nu au fost. Rolul lui Moș Crăciun nu e simplu, el trebuie să fie glumeț, răbdător, să știe să vorbească cu copiii, să le mai da sfaturi și să nu le dea cadouri cu ușurință, ci numai după puțină muncă: o poezie, un cântec, un dans, etc.

DC: La grădiniță și la școală eram mereu implicat în acest rol. În primul rând pentru că port acest nume și în rândul doi pentru că eram singurul din colectiv, care aveam masca completă a moșului. Ei și eu mă străduiam să am răbdarea lui, să ascult poezii, să împart cadouri, totul conform scenariului.

Ce i-ați solicita lui Moș Crăciun astăzi?

VC: Să fim toți sănătoși și împreună de sărbătorile de iarnă. În anul curent voi fi în armată, dar cine știe… Mă comport frumos, respect disciplina, poate am noroc la o învoire.

MC: Să mă ajute să întorc datoriile (râde din nou). Eu sunt cuminte, citesc ziare de specialitate o dată pe săptămână, mai joc în cărți. Așa mă relaxez de la cifre, căci e greu cu ele în fiecare zi – o greșeală și s-a dezechilibrat tot calculul.

DC: Să am o familie fericită și să am succes în carieră

Crăciunul, atât la intervievații, care au fost însemnați cu acest nume, cât și la ceilalți înseamnă căldură, dragoste, bunătate, pace… Tradițiile comune, printre care împodobirea bradului, cântatul colindelor, oferirea de cadouri fiecare le particularizează în funcție de imaginație și posibilitățile sale. Important să ne aducă plăcere, bucurie reciprocă și să păstrăm în memorie motivul principal al sărbătorii – nașterea lui Isus.

Știți voi oare că primul Crăciun a fost sărbătorit în jurul secolului al IV-lea? Papa Iulius I își dorea ca oamenii să dea prioritate creștinismului, nu obiceiurilor păgâne. Or anterior la această dată erau celebrați anumiți zei.

Știți cumva și că în câteva perioade Crăciunul a fost interzis? S-a întâmplat în Anglia și SUA.

Alte explicații la temă se referă la brazi, decorațiuni și cadouri. Copacul veșnic verde a fost ales ”deoarece arată spre cer și seamănă cu forma Sfintei Treimi.”. Lumânările și beculețele simbolizează pe Iisus Hristos, ce conform creștinilor este lumina lumii.” Mai puțin clară este istoria cadourilor de Crăciun, dar în mod sigur a existat și până la creștinism. Apropo, în unele țări nu Moșul aduce daruri, ci anumite vrăjitoare sau chiar capra, cum e cazul Italiei, respectiv a Norvegiei.

Dincolo de aceste curiozități și tradiții să trăim în pace și bunăvoință, așa cum și-a dorit Mântuitorul.

Un an binecuvântat să aveți!

decembrie 22

Alte articole despre Regimentul Rachete Antiaeriene:

https://dragostinavicol.org/2022/06/10/floarea-pacii-cu-8-petale/

https://dragostinavicol.org/2021/09/24/30-de-curiozitati-despre-armata-nationala-partea-ii/

https://dragostinavicol.org/2021/03/17/femeia-din-spatele-militarului/

https://dragostinavicol.org/2021/02/17/moto-placere-la-puterea-a-2-a/

https://dragostinavicol.org/2020/12/12/chisinaul-militar/

https://dragostinavicol.org/2020/05/30/eroi-ai-sanatatii-comunitare/

Articole ce vizeaza Batalionul Transmisiuni:

https://dragostinavicol.org/2022/10/05/hegemoni-formati-in-31-partea-i/